FALSUL ȊN DECLARAŢII

      În contextul stării de urgenţă instituite prin decret prezidenţial, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă nr. 28/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, prin care a fost modificat atât articolul 352 din Codul penal referitor la zădărnicirea combaterii bolilor, analizat în articolul precedent, cât şi articolul 326 din Codul penal referitor la infracţiunea de fals în declaraţii.

       Astfel, în prezent, art. 326 C. pen. are următorul cuprins:

       ” Art. 326: Falsul în declaraţii

(1)       Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2)       Fapta prevăzută la alin. (1), săvârşită pentru a ascunde existenţa unui risc privind infectarea cu o boală infectocontagioasă, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.”

  1. DEFINIȚIE

        Falsul în declaraţii constă în declararea necorespunzătoare a adevărului făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe.

  1. SUBIECȚII INFRACȚIUNII

       Fapta incriminată prin art. 326 alin. 1 C. pen. poate fi săvârşită de către orice persoană responsabilă penal.

       Dimpotrivă, subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 326 alin. 2 C. pen. este calificat, autorul faptei, în acest caz, fiind o persoană care cunoaşte faptul că prezintă un risc de infectare cu o boală infectocontagioasă, săvârşind fapta cu scopul de a ascunde existenţa acestui risc.

  1. CONŢINUTUL CONSTITUTIV

       Infracţiunea de fals în declaraţii se poate realiza printr-o acţiune ce constă în declararea necorespunzătoare a adevărului făcută fie unei unităţi în care funcţionarul public îşi desfăşoară activitatea, fie unui funcţionar public, în accepţiunea prevederilor art. 175 C. pen., redate în cele ce urmează.

       Art. 175: Funcţionar public

(1)       Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:

  1. a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;
  2. b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;
  3. c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

(2)       De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.”

        În plus, faţă de cerinţa potrivit căreia declaraţia falsă trebuie să fie făcută unui funcţionar public, este necesar pentru existenţa infracţiunii ca acţiunea să fie întrebuinţată pentru producerea unei consecinţe juridice.

       Prin urmare, în ceea ce priveşte vinovăţia, având în vedere că declaraţia necorespunzătoare adevărului trebuie să fie făcută în vederea producerii unei consecinţe juridice, deducem că infracţiunea de fals în declaraţii se comite numai cu intenţie directă.

      În continuare, observăm că infracţiunea analizată prezintă o formă agravată atunci când fapta este săvârşită pentru a ascunde existenţa unui risc privind infectarea cu o boală infectocontagioasă.

  1. Regimul sancţionator

      Sancţiunea constă în închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă pentru falsul în declaraţii în varianta tip, iar pentru forma agravată în închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

         

Ai neclarităţi? Contactează-ne!

          

       

Av. Gina Terinte

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

12 + fifteen =

Apasă aici pentru a adăuga propriul text

Apasă aici pentru a adăuga propriul text